TURISMUL DE AVENTURĂ ȘI NOILE TEHNOLOGII

Magdei Alina

Iacob Vlăduţ-Severian

Rezumat

Aventura este o atitudine pe care trebuie s-o adopți faţă de necunoscut pentru a-ți descoperi astfel potenţialul unic. Călătoria, în sensul de peripeţie, aventură a căpătat în timp semnificația turismului de aventură devenind o formă de cunoaştere potențată de noile tehnologii.

Cuvinte cheie: noii tehnologii, turism de aventură, cunonaștere, aventura

Abstract

Adventure is an attitude that must be adopted against the unknown to find your unique potential as. The journey, in the sense of mishap, adventure tourism has gained in significance for the adventure becomes a form of knowledge enhanced by new technologies

Keywords: new technologies, adventure tourism, knowleged, adventure

Introducere

Dorința de a cunoaște, de a fi recunoscut a dat posibilitate omului să exploreze, să experimenteze, să-și lărgească continuu limitele universului intern și extern. Temerarii cunoașterii  au fost puși în situații deosebite, neașteptate, aventuroase, nu de puține ori căzând victime proprii lor idealuri și acțiuni.

Împlicând atragerea și utilizarea unui impresionant volum de resurse, în condițiile în care rezultatele pot sau nu fi prefigurate, urmărind uneori obiective de-a dreptul incredibile, dar alimentate de mituri ori de mistere neelucidate, o mulțime de expediții închinate cunoașterii, cu precădere geografice, au angrenat de-a lungul timpului persoane ale căror nume sunt astăzi sonore în lumea întreagă. Deplasările, chiar dacă nu erau destinate în exclusivitate unor activități de cercetare, au dat naștere unui turism considerat de aventură. Cu toate că acțiuniunile de acest gen comportă diverse riscuri, tot mai mulți indivizi, fascinați de impresiile de călatorii, de situațiile aventuroase ori de pitorescul unor locații descrise sau fotografiate, caută să-și satisfacă nevoia de aventură.

Avântul tehnologiilor moderne, ca dealtfel a întregii activități de cercetare, a permis difuzarea cunoașterii în diverse medii ale populației, cu precădere după apariția Internetului. Totodată, aventura capătă noi valențe valorificând nevoia de adrenalină a individului. Astfel, o serie de activități (alpinism, aviația sportivă, parapanta, motocrosul, offroad-ul, diverse sporturi nautice, altele) apar ca o oportunități de a face turism de aventura (Nistoreanu, 2005, p.44).

Aventură și turism

După unele surse, ”aventura este o actiune riscantă, nechibzuită, primejdioasă și foarte indrazneata[1]”. Uneori reprezinta o interprindere dubioasă, necinstită. De asemenea, aventura poate desemna lupta între viață și moarte, ceea ce presupune inițiativă, curaj, sacrificiu, responsabilitate și să fii tot timpul pregătit pentru a-ți lua toate măsurile de precauție spre a nu fi surprins de un lucru neplăcut.

De cele mai multe ori însă, aventura este asociată călătoriei în care poți descoperi lucruri noi. Tocmai  de aceea călătoriile au făcut ca lumea să fie atât de mare, să ştim unii de existenţa altora, să se descopere continente, popoare, astre. Când pleci într-o călătorie te cunoşti mai bine pe tine, pentru că eşti dispus la maximă receptivitate pentru că ai în jur oameni necunoscuţi, locuri noi şi începi să analizezi şi să observi totul pentru a învăţa şi a te proteja. Astfel călătoria devine o formă de cunoaştere, de complicitate, de transparenţă (Muntean, 2009). Este o metodă a refacere a eului, de impăcare şi reconstituire, de învăţare, de acumulare. Mulțimi de lecţii pot fi concentrate într-o călătorie pentru că  ”potenţialul didactic al unei călătorii e extrem de vast, emoţional, cerebral, moral înainte de toate”(Comănescu, 2008).

O altfel de abordare evidențiază că ”aventura nu înseamnă să fii atârnat de o frânghie pe un munte. Aventura este o atitudine pe care trebuie s-o aplici obstacolelor cotidiene ale vieţii: întâmpinând noile provocări, înhăţând noile oportunităţi, testându-ţi resursele faţă de necunoscut descoperindu-ţi astfel potenţialul tău unic. (Amatt, 2011)

Fig. nr.1 Continutul filozofiei atitudinii în aventură

Sursa: prelucrare proprie după Amatt John, Challenge Change as a Great Adventure, Gama News Journal, 2011 http://adventure-speakers.com/pdf/ccga.pdf

Teoria şi practica din sfera călătoriilor conturează noțiunea de turism și conferă specializarea acestuia. Călătoria (în sensul de peripeţie, aventură) a căpătat în timp semnificația turismului de aventură, reprezentând astăzi „o nouă frontieră (Oltean, 2010) fiind născută din curiozitate dar şi din nevoia umană de a explora necunoscutul.

Aventura extremă, cunoscută prin practicarea turismului de aventură dură cere practicanților putere și îndemânare și consum de energie ridicat pentru a răspunde provocărilor alpinismului (cățărare pe blocuri gheaţă şi stâncă, canioane sau chei), sporturilor pe apă (plută, caiac, rafting, hydroglisor, surffing) sau pe zăpadă (schi, snowboard, snowmobil, sănii cu câini) celor aeriene (parapantă, parașutism, planorism).

Turismul de aventură dură este riscant şi interesează un număr relativ mic de turişti, celor mai mulți dintre acestia fiindu-le mult mai accesibil turismul de aventură uşoară: mersul pe jos, drumeţia, plimbarea cu bicicleta, mersul cu pluta, canoe şi caiac, cu barca pe lacuri, înotul, călăritul, schi fond, schi şi schi pe placă, pe pârtii uşoare sau moderate.

Având posibilitatea de a se focaliza pe un singur sport, turismul de aventură uşoară poate include activităţi sportive diverse fiind accesibil persoanelor de toate vârstele.

Profilul consumatorului de turism de aventură este oarecum apropiat de cel al  celui interesate de mediu și ecoturism. In general, aceste persoane manifestă respect pentru natură şi sunt interesate să înveţe unele lucruri despre locurile pe care le vizitează.

Fig.nr. 2 Procesul angajarii în aventură

Întrucât fiecare țară are de oferit diferite atractii specifice, turismul de aventura tinde să se globalizeze cu atât mai mult cu cât mulți turisti manifestă o înclinație din ce in ce mai mare spre aceasta forma de turism.

Faptul că aventura turistică este conturată de o serie de caracteristici (vezi figura 2), ne permitem să susținem punctul de vedere al analiștilor eoconomici, evidențiind independența acestor trasături, sau, în unele cazuri, suprapunerea lor, cu intenția de a asigura elementele necesare  descrierii unei experiențe drept aventură. ”Oricare dintre aceste calități, dacă sunt experimentate individual, nu formează produsul de aventură, dar dacă sunt toate prezente, aventura turistică, este posibilă ”(Beard, 2003).

Tipuri de turismul de aventura in România

Având un bogat potential turistic, Romania, are o ofertă generoasă de propuneri turistice de interes general sau tematice. Turismul inseamna pentru romani ”evadarea”  în natură, acolo unde se pot face drumeții și practica atat sporturi de vara (alpinism, ciclism, mountain-biking), cat si sporturi de iarna (schi, snowboard), precum și sporturi nautice (surfing, schi nautic si scufundari, caiakyng pe râuri si lacuri).

Piața turismului de aventură are un trend ascendent în România, zone cu un pitoresc deosebit având șanse mari de a fi atrase în circuitul internațional al acestor activități:

Alpinism. Muntii Bucegi reprezinta cel mai important masiv din Romania pentru practicarea alpinismului, cuprinzand cele mai numeroase, lungi si dificile trasee alpine (Costila, Caraiman si Jepii Mici, Muntii Morarul si Bucsoiul, etc). De asemenea în Cheile Bicazului.

Parapanta. Prin spectacolul oferit de peisajele inconjuratoare, dar mai ales datorită curenților de aer purenici, peste 30 de locații din țară sunt pretabile dezvoltării acestui sport[2] (Muntii Bucegi, Muntii Hașmaș cu Cheile Bicazului, Muntii Apuseni, dar și Vatra Dornei, etc).

Bungee-Jumping. Sport extrem, proba de curaj, prin care se sfidează gravitația, se spune ca a aparut pentru prima oara in Noua Zeelanda. In Romania in Cheile Rasnoavei (langa Brasov) exista una din cele mai inalte instalatii de bungee din Europa. Pe cabluri suspendate in peretii stancosi, la 160 de metri inaltime, doritorii se pot arunca in gol[3], atarnati de o coarda elastica.

Rafting & Canioning. Coborari cu barca pneumatica pe rauri repezi de munte (Valea Muresului si Valea Oltului, Nera (vest) sau Bistrita (est), Jiu).

Traseele au grade diferite de dificultate si lungime bună, putand fi parcurse intr-o singura zi (Valea Dambovitei) sau in mai multe zile (Olt sau Mures). Raul Bistrita este considerat unul dintre cele mai bune rauri repezi de munte pentru practicarea river raftingului, intrucat are grade de dificultate care permit efectuarea acestui sport atat pentru agrement turistic pentru incepatori, cat si pentru profesionisti.             Excursii pe munte (Ture). Muntii din zona sunt plini de salbaticie si de locuri frumoase în acelasi timp, premise excelente pentru organizarea unor ture complexe tip Eco Challenge de mai multe zile. Acest gen de activitate este din ce in ce mai apreciat atat de pasionatii de aventura cat si de catre firmele de Team Building. Acestea urmaresc modul in care un grup se descurca cu rezerve limitate in anumite conditii, cum comunica membrii grupului pentru asigurarea supravietuirii, avand ca tel final dezvoltarea coeziunii grupului.

ATV și Quad. Vehicule mici, de teren pentru 1-2 persoane, cu 4-6 roti sau cu senile. Se pot urca pante foarte abrupte si parcurge portiuni de teren deosebit de accidentate. ATV-ul reprezinta una dintre cele mai placute modalităti de a cunoaste o zona. Orice munte care are un platou este o destinatie pentru ATV. Existe trasee deosebite în Muntii Caliman, Rarau-Giumalau sau Suhard. Cel care inchiriaza ATV-uri pune la dispozitie si un

Off Road. O categorie aparte a întrecerilor cu mașini de teren. Cum muntii din zona sunt foarte salbatici şi plini de asa ceva, se pot construi o multime de trasee. (Gura Humorului si Sucevita, Muntii Bistritei, Călimani).

Influențele tehnologiilor asupra turismului de aventura

Este evident faptul că tehnologiile moderne au exercitat influențe asupra evoluției tututror sectoarelor economice, ba chiar sunt voci care sustin că turismul se află pe unul dintre primele locuri ca beneficiar al ultimelor descoperiri și inovații din sfera tehnologiei informațiilor.

Istoria dezvoltării explozive a turismului începe odată cu aparitia Sistemului Global de Distribuție, moment în care s-a impulsionat mobilitatea populației. Fără îndoială, acest sistem nu exista fară dezvoltarea industriei aeronatice și fără transporturile de persoane și echipamente efectuate cu aparatele de zbor. Evoluția turismului este legată de continuua creștere a nivelului tehnologic din domeniul transportului feroviar si cel maritim, de investițiile făcute în infrastructura de transport. In felul acesta distanțele dintre diverse destinații turistice s-au comprimat ca timp de parcurgere. Pe lângă aceste clasice condiții care stau la baza dezvoltării turismului, s-a conturat și altele, pe de o parte derivate din timpul disponibil, iar pe de altă parte cele apărute ca urmare a acceptării plății unui anume grad de confort.

Sub presiunea dorințelor de a testa noi limite teritoriale și personale, individul doritor de aventură s-a trezit copleșit de o sumedenie de informații la care a avut acces odată cu dezvoltarea comunicațiilor, mai precis odată cu ”invenția invențiilor”; internetul.

Aventura conține suspans si neprevazut si implică o nevoie ridicată de securitate. Stiința și tehnica a făcut posibilă redefinirea modalităților prin care această nevoie se satisface. Astfel, prin dezvoltarea cartografierii, a crescut gradul de corectitudine a hărților. Prin posibilitatea de multiplicare rapidă a acestora s-a lărgit viziunea asupra locațiilor pentru care s-au stabilit obiective de îndeplinit. Localizarea precisă cu ajutorul GPS-urilor înlatură incertitudinea ”rătăcirii”. Mai mult decât atât, mașinile, mari și mici, vasele de croazieră, ambarcțiunile mici au fost dotate cu stații de emisie recepție și alte echipamente de protecțe Telefonia mobilă, răspândită pe intrega planetă în câțiva zeci de ani numai, a permis atingerea unei noi dimensiuni a transferului de informații. La această oră micuțele și cochetele noastre telefoane reușesc să înmagazineze cunoștințe inimaginabile cu câteva decenii în urmă. Captarea imaginilor în format digital, cu rezoluții încredibile este de asemenea posibilă grație dezvoltării tehnologiei. Gradul avansat de prelucrare al materialeor prime a redus considerabil volumul echipamentului dar a și crescut fiabilitatea lui. Grație tehnologiei însăși aventura capătă altă nuanță, se diversifică, se îmbunatățește prin apariția unor noi modalități de stimulare a adrenalinei.

Si lista binefacerilor tehnologiei poate continua. Există însă și reversul medaliei. Toate aceste minuni au și partea lor întunecată, nocivă, care trebuie diminuată prin eforturi individuale și colective și prin perseverență. Și vom aminti aici că turistul pornit în aventura sa, mai mult sau mai puțin inițiatică, poate sa fie victima propriilor jucării tehnologice cu care se dotează, dacă nu cunoaște indeajuns de bine punctul de la care acestea pot sa-i facă rău. Am putea aduce in discutie diversele componente care pot rani fizic, care au in compozitie elemente chimice care in conditii de pastrare impropri pot provoca leziuni.

De asemenea consemnăm faptul că aceleași tehnologii pot incăpea pe mâna unor indivizi certati cu legea și cu demnitatea umană și că prin acțiuni nesăbuite aceștia pot provoca pagube deosebite socității în ansamblul ei cât si individului ca entitate biologică.

Concluzii

Ca primă concluzie, dorim să reconsiderăm conținutul noțiunii de turism de aventură, în sensul că viziunea clasică a acestuia s-a denaturat. Desi nu a fost nicidată o egalitate între temenul călătorie de aventură și turismul de aventură, de cele mai multe ori se creează o oarecare confuzie.

Aventura nu mai îmbracă haina epocii de aur a descoperirilor, ci vine să implinescă o nevoie provenită dintr-un soi de teribilism amestecat cu nevoia de cunoaștere, recunoastere și autorealizare, și, uneori înseamnă chiar ultimul zar jucat de individul aventrurier în viață.   Totuși aventura trebuie să fie privită ca o atitudine ce combină o multime caracteristici ce dau forță omului și care pot să-l ridice la un nivel superior de percepție a realităților vieții și Sinelui.

Turismul de aventură poate în felul acesta să dea o altă anvergură cunoașterii, practicantul, turistul, fiind pus in ipostaza de-ași manageria propria condiție existențială ajutat de informație și evident de tehnologie. Fiind cu precădere apanjul curajului, a îndemânarii și a forței, turismul de aventură are mai multe forme de manifestare ce diferă în funcție de suma înzestrărilor, și a potențialului locurilor în care se dorește practicarea lui.

In tara noastră această formă de turism este încă la inceputul existenței sale. Persoanele doritoare de senzații tari sunt relativ puține, dar conform estimarilor vehiculate de cunoscători, acestea vor înregistra o multiplicare în volum si se vor diversifica în structura.

Pornind de la potențialul său, România, prin cele două componente esențiale – naturală și antropică, dispune de posibilități pentru dezvoltarea turismului de aventură, oferind o gamă largă de propuneri turistice în acest sens.

Pentru dezvoltarea turismului de aventură în România un rol deosebit de important revine antreprenorilor.

Bibliografie:

  1. Comănescu Radu, Călătoria ca metodă de cunoaştere şi definire a Sinelui, http://www.poezie.ro/index. php/ article /235767
  2. Amatt John, Challenge Change as a Great Adventure, Gama News Journal, http://adventure-speakers.com/pdf/ccga.pdf
  3. Muntean Camelia, Călătoria şi cunoaşterea in Cuvant inainte pe 6 Noiembrie 2009
  4. Nistoreanu, P. EcoturismulElement al dezvoltării durabile a comunității locale rurale românești, 2005Amfiteatrul Economic, nr. 18.
  5. Oltean Flavia, Rozalia Manuela Gabor, Turismul de aventură-oportunitate de afaceri pentru antreprenori,  în Studia Universitatis Petru Maior, Series Oeconomica, Fasciculus 1, 2010
  6. Swarbrooke J., Beard C., Leckie S., Pomfret C., Adventure Tourism-the new frontier, Burlington MA: Elsevier Science, Linacre House, 2003, SUA
  7. Dictionarul Explicativ al Limbii Române

[1] Dictionarul Explicativ al Limbii Române,

[2] Pentru practicarea parapantei in Romania, din punct de vedere legal, este necesara detinerea unei licente de pilot de aeronave ultrausoare nemotorizate clasa parapanta, in termen de valabilitate. In cazul in care se utilizeaza echipament propriu, acesta trebuie sa detina un Certificat de Identificare si un document eliberat de catre Aeroclubul Romaniei.

[3] Sariturile se fac, evident, in conditii de maxima securitate: in cazul ruperii jambierelor speciale, cu chingi si catarame autoblocante, de care este fixata coarda, asigurarea este preluata de un al doilea sistem format din ham si vesta, legate intre ele cu o coarda.


0 comentarii la “TURISMUL DE AVENTURA”
Comentariul tau